ترجمة سورة الجن

Romanian - Romanian translation

ترجمة معاني سورة الجن باللغة الرومانية من كتاب Romanian - Romanian translation.


care călăuzeşte pe calea cea bună. Noi credem în el şi pe nimeni nu vom alătura Domnului nostru,

căci El — înalţă-se a Domnului nostru măreţie — nu şi-a luat nici soţie şi nici fiu,

chiar dacă un smintit dintre noi a spus nesăbuinţe despre Dumnezeu!

Noi ne închipuiam că nici oamenii şi nici ginnii nu vor spune minciuni despre Dumnezeu,

însă sunt unii bărbaţi dintre oameni care cer izbăvire unor bărbaţi dintre ginni, însă aceştia le sporeşte doar prigonirea.

Ei îşi închipuie, aşa cum vă închipuiţi şi voi, că Dumnezeu nu va învia pe nimeni.

Noi am atins cerul şi l-am aflat plin de aprigi păzitori şi limbi de foc.

Ne-am aşezat în jilţuri ca să ascultăm, însă cine ascultă află o limbă de foc pândindu-l.

Nu ştim dacă se vrea vreun rău celor de pe pământ, ori dacă Domnul lor îi vrea pe Calea cea bună

Unii dintre noi sunt drepţi, alţii nu sunt şi căi felurite urmăm.

Noi ştim că n-am putea slăbi puterea lui Dumnezeu pe pământ şi nici nu i-am putea scăpa Lui fugind.

Noi am crezut în Calea cea Dreaptă îndată ce am auzit de ea. Cel care crede în Domnul său nu se teme nici de neajunsuri şi nici de prigonire.

Şi printre noi sunt supuşi, şi printre noi sunt răzvrătiţi. Cei care s-au supus au ales Calea cea bună,

iar cei răzvrătiţi vor fi Gheenei vreascuri.

Dacă merg drept, le vom da să bea apă din belşug

pentru a-i pune la încercare. Dumnezeu va mâna la o osândă din ce în ce mai mare pe cei care se împotrivesc amintirii Domnului lor.

Locurile de închinăciune sunt ale lui Dumnezeu! Nu chema dimpreună cu Dumnezeu pe nimeni!

Când robul lui Dumnezeu s-a ridicat pentru a-i chema, era cât pe-aici să se îngrămădească pe el.’ ”

Spune: “Eu îl chem pe Domnul meu şi nu Îi alătur Lui pe nimeni.”

Spune: “Eu nu vă pot nici păgubi şi nici călăuzi.”

Spune: “Nimeni nu mă apără de Dumnezeu, iar eu nu aflu adăpost decât la El,

propovăduind din dezvăluirile lui Dumnezeu şi din soliile Sale.” Cei care nu dau ascultare lui Dumnezeu şi trimisului Său, în focul Gheenei vor veşnici.

Când vor vedea împlinirea a ceea ce li s-a făgăduit îşi vor da seama cine este cel mai slab întru ajutor şi cel mai mic întru număr.

Spune: “Nu ştiu dacă ceea ce vi s-a făgăduit este aproape ori Domnul meu vă va mai da un răgaz.”

El cunoaşte Taina întru totul, însă nu descoperă nimănui Taina Sa,

numai celui de care-i mulţumit ca trimis. El va mâna în faţa lor şi în spatele lor o pândă

ca să afle dacă ei propovăduiesc soliile Domnului lor. El cuprinde ceea ce ei au şi ţine socoteala fiecărui lucru.

O, tu cel înfăşurat în mantie!
سورة الجن
معلومات السورة
الكتب
الفتاوى
الأقوال
التفسيرات

سورة (الجِنِّ) من السُّوَر المكية، نزلت بعد سورة (الأعراف)، وقد جاءت على ذِكْرِ شرفِ النبي صلى الله عليه وسلم، وتحقُّقِ الكرامة له بعد أن رفَضه أهلُ الأرض وآذَوْهُ، فليَّنَ اللهُ له قلوبَ عالَم الجِنِّ؛ فاستمَعوا لهذا القرآن، وآمنوا به، وبرسالة مُحمَّد صلى الله عليه وسلم؛ لِما لهذا القرآن من عظمة وهداية وبيان واضح، والإنس أدعى أن يؤمنوا بهذا الكتابِ العظيم.

ترتيبها المصحفي
72
نوعها
مكية
ألفاظها
285
ترتيب نزولها
40
العد المدني الأول
28
العد المدني الأخير
28
العد البصري
28
العد الكوفي
28
العد الشامي
28

قوله تعالى: {قُلْ أُوحِيَ إِلَيَّ أَنَّهُ اْسْتَمَعَ نَفَرٞ مِّنَ اْلْجِنِّ} [الجن: 1]:

عن عبدِ اللهِ بن عباسٍ رضي الله عنهما، قال: «انطلَقَ النبيُّ ﷺ في طائفةٍ مِن أصحابِه عامِدِينَ إلى سُوقِ عُكَاظَ، وقد حِيلَ بَيْنَ الشياطينِ وبَيْنَ خَبَرِ السماءِ، وأُرسِلتْ عليهم الشُّهُبُ، فرجَعتِ الشياطينُ إلى قومِهم، فقالوا: ما لكم؟ فقالوا: حِيلَ بَيْننا وبَيْنَ خَبَرِ السماءِ، وأُرسِلتْ علينا الشُّهُبُ، قالوا: ما حالَ بَيْنَكم وبَيْنَ خَبَرِ السماءِ إلا شيءٌ حدَثَ، فاضرِبوا مشارقَ الأرضِ ومغاربَها، فانظُروا ما هذا الذي حالَ بَيْنَكم وبَيْنَ خَبَرِ السماءِ، فانصرَفَ أولئك الذين توجَّهوا نحوَ تِهامةَ إلى النبيِّ ﷺ، وهو بنَخْلةَ، عامِدِينَ إلى سُوقِ عُكَاظَ، وهو يُصلِّي بأصحابِه صلاةَ الفجرِ، فلمَّا سَمِعوا القرآنَ استمَعوا له، فقالوا: هذا واللهِ الذي حالَ بَيْنَكم وبَيْنَ خَبَرِ السماءِ، فهنالك حينَ رجَعوا إلى قومِهم، وقالوا: يا قومَنا: {إِنَّا سَمِعْنَا قُرْءَانًا عَجَبٗا ١ يَهْدِيٓ إِلَى اْلرُّشْدِ فَـَٔامَنَّا بِهِۦۖ وَلَن نُّشْرِكَ بِرَبِّنَآ أَحَدٗا} [الجن: 1-2]؛ فأنزَلَ اللهُ على نبيِّه ﷺ: {قُلْ أُوحِيَ إِلَيَّ أَنَّهُ اْسْتَمَعَ نَفَرٞ مِّنَ اْلْجِنِّ} [الجن: 1]، وإنَّما أُوحِيَ إليه قولُ الجِنِّ». أخرجه البخاري (٧٧٣).

* سورة (الجِنِّ):

سُمِّيت سورة (الجِنِّ) بهذا الاسم؛ لاشتمالها على أحوالهم وأقوالهم، وعلاقتهم بالإنس.

* سورة {قُلْ أُوحِيَ}:

سُمِّيت بذلك؛ لافتتاحها بهذا اللفظِ.

1. الافتتاحية (١-٢).

2. الجِنُّ ورحلة الإيمان (٣-١٥).

3. من صفاتِ الرَّكْبِ، والداعي إليه (١٦-٢٥).

4. الخاتمة (٢٦-٢٨).

ينظر: "التفسير الموضوعي لسور القرآن الكريم" لمجموعة من العلماء (8 /397).

يقول البِقاعيُّ: «مقصودها: إظهارُ شرفِ هذا النبي صلى الله عليه وسلم؛ حيث لُيِّنَ له قلوبُ الجِنِّ والإنس وغيرِهم، فصار مالكًا لقلوب المُجانِس وغيره؛ وذلك لعظمة هذا القرآنِ، ولُطْفِ ما له من عظيم الشأن.
هذا، والزمانُ في آخره، وزمان لُبْثِه في قومه دون العُشْرِ من زمن قوم نوح عليهما السلام، أولِ نبيٍّ بعثه اللهُ إلى المخالفين، وما آمن معه من قومه إلا قليلٌ.
وعلى ذلك دلَّت تسميتُها بـ(الجِنِّ)، وبـ {قُلْ أُوحِيَ}». "مصاعد النظر للإشراف على مقاصد السور" للبقاعي (3 /127).